Magazinul fermecat de nunti

Nu stiu de ce, dar mi se pare ca daca ar fi sa-ti iei conduri zburatori (bine, in masura in care te prind chestiile astea...), parca aici ar avea. Probabil ca sunt cu precomanda si 6-14 zile lucratoare de asteptare, dar totusi...

Scule si Ganduri

Poza de mai sus e prima poza meritorie cu "asta nou", si ilustreaza destul de bine diferentele dintre cele doua sisteme.

La pentax, eram ca la vanatoarea cu arcul. Stateam, pandeam, asteptam dupa colt (de multe ori la propriu :) ) pentru ca stiam ca AF-ul, ISO-ul si alte cele nu-mi vor face treaba. Mergeam de multe ori cu obiectivul pus pe focus manual si ghiceam "din ochi" distanta pe marcajele obiectivului, inainte sa ma apropii de locul de unde declansam. Din punctul asta de vedere era o experienta mult mai cerebrala (poate si mai placuta, nu stiu).

Cu asta, l-am lasat pe "A", cu "auto ISO", l-am ridicat la ochi si am apasat pe shutter. Toata experienta a durat vreo 3 secunde, si m-am ales cu 4 cadre. Iso 3200, nu-i o problema. AF, excelent. Tacut si discret.

Intrebarea e ... oare-mi lipseste vanatoarea?

Ceva vesti de ordin tehnic

:))))))

O sa revin si cu comentarii mai pe larg. Pana acum e foarte, foarte bine dar, spre surprinderea mea, nu mi se pare ca nu mai am nevoie de Pentax. Sunt oarecum complementare.

Iupiii.

Andrei

UPDATE, 24 de ore mai tarziu.

Oooook. E o bestie. Mare, neagra si ingrozitor de rapida. Inca nu ma pronunt la calitatea imaginii (cu toate ca nu am vazut nimic in neregula) dar ca forta bruta am impresia aia pe care o ai in fata bouncer-ului de club: ca daca ar vrea m-ar batea de m-ar face varza. AF-ul e nesimtit de rapid si enorm de destept (bine, eu venind de pe K10D probabil busit, care avea nevoie de convingere si un masaj ca sa focalizeze corect din prima), burst-ul e... ce sa zic, 8FPS (cu baterii AAA) e o experienta care merita traita, viteza de reactie in general e cvasi-instantanee, etc... Concluzia e ca la tehnica e fenomenal.

Imi place foarte mult ce face cu parametrii de imagine (saturatie, sharpness, etc...) - faptul ca poti sa salvezi seturi si ca setarile chiar dau feeling diferit pozelor (eu de exemplu mi-am facut 2 - unul denumit "PRE-MONO" cu contrast minim si sharpness mare, pentru pozele pe care urmeaza sa le fac alb-negru in PP, si unul "D-POS" cu saturatie si sharpness oleaca in sus, contrastul mai mult si brightess oleaca in jos, care in jpeg, impreuna cu un ISO 800, se apropie de filmul Kodak ProPhoto pe care il folosesc in Pentaxul ME.

Apropo de ISO, e bine. E fooooarte bine. Am dezactivat orice forma de noise-reduction din primele minute, si pana in 3200 arata absolut natural (chiar daca "grainy"), si nici mai sus nu se face de ras.

Ca ergonomie... ei bine maica... aici e mai cu dus-intors. Forma in sine e excelenta, dar butoanele si rotitele sunt gandite absolut clasic, pentru doua maini. Din punctul asta de vedere, alocarea dinamica a rotitelor de la K10D e peste orice am intalnit pana acum. Pentaxul are nevoie doar de o mana ca sa opereze, si asta dintr-o gandire inovativa a plasarii butoanelor si customizarii functiilor. Dar asta ca nota de subsol, asa.

Una peste alta... e bine. E foarte bine. Dar Pentaxul e Pentax :)

Toate bune

Andrei

Alb-Negru (in digital)

O chestie foarte usor de facut, in sine: tac-pac, desaturate, aia e. Mie imi place sa vad altfel lucrurile.

Culoare intr-o poza e unun din straturile estetice ale ei, pozei. Poate sunt trei, poate ca nu. La mine in minte sunt doua: forme, si culori. Amblele straturi necesita coordonare si supervizare, si a putea jongla cu ele necesita un nivel de experienta mai mare decat cel la care ma aflu. De-abia reusesc sa vad formele, darami-te sa ma gandesc si la cromatica.

De aceea aleg de multe ori alb-negru. Daca forma e una suficienta ca valoare "estetica" (absolut subiectiv, bineinteles) dar cromatica e cel mult "ok", aleg sa ma duc in alb-negru. Iar prelucrarea digitala te ajuta sa translatezi, la propriu, cromatica in stratul "formelor". Pentru ca fiecare culoare, individual, poate fi atat de intensa in alb-negru pe cat doresti sa o faci. E ca si sum in fotografie toate elementele s-ar separa, si le poti aduce in fata sau sa le lasi undeva in spate, unde nu deranjeaza pe nimeni. Sa ma explic.

Mai toate programele de prelucrare digitala au ceea ce voi numi absolut arbitrar "desaturare conditionata". O bluza albastra cu guler rosu poate fi, in alb-negru, o bluza alba cu guler negru sau o bluza neagra cu guler alb sau o bluza gri cu guler gri. Sau orice combinatie din cele de mai sus. Si asta, pe langa faptul ca te scapa de nevoia de a "managea" culorile, iti o o flexibilitate in plus pentru produsul final. Scazand luminozitatea albastrului vei transforma cerul dintr-o balta bleu-alba intr-un element cu personalitate, de exemplu.

In acelasi timp, alb-negru invita la exces. Multa lume il ia prea literal - mult contrat, mult alb, mult negru, in fotografii care tipa la tine dupa atentie, in loc sa invite la o contemplare mai atenta. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca e cuplat de obicei cu "street photo" - si multi inteleg prin asta poze cu cersetori si gunoaie, care nu fac de cat sa adauge la violenta fotografiei in cauza.

Asa ca atentie cu el. Poate fi cel mai bun lucur care i se intampla pozei, dar poate sa si ia o poza mediocra si sa te pacaleasca (pe tine ca fotograf) ca merita aratata.

interventii si explicatii

EXT. ACOPERIS - NOAPTE

Acoperis de bloc. Peste margine se vede orasul noaptea. La doi-trei metri de margine “casa liftului”, cu usa de acces.
VARTOLOMEU sta asezat pe marginea acoperisului, cu picioarele in gol. E imbracat intr-o salopeta albastra. Da din picioare - asteapta ceva, nu pare deprimat.

INT. BIROU - ZI
Vartolomeu sta in spatele unui birou. E imbracat in costum. Are un dosar in fata. Pe fereastra se vede o lumina de zi foarte puternica.

VARTOLOMEU
(catre camera)
Sun zile in care imi urasc slujba. Sa ai de-a face cu tot felul de idioti care habar n-au cat de mult au, si cat de usor il pot pierde. O adunatura de egoisti melodramatici, toti. Te intrebi ce-au facut ca sa merite atata efort.

Interfonul de pe birou suna, Vartolomeu raspunde.

FADE TO:

EXT. ACOPERIS
Usa de la acoperis se deschide si intra AUREL. Il vede pe VARTOLOMEU, se opreste o clipa, se gandeste. Isi baga mana in buzunar, si inainteaza catre el. Se opreste la cativa metri, isi scoate o tigara si si-o aprinde.

AUREL
Hei.

Vartolomeu se intoarce putin surprins. Are un moment de dezechilibru - e in pericol sa cada, spre panica lui Aurel care face un pas in fata, dar isi revine.

VARTOLOMEU
Salut.

AUREL
Te deranjez?

VARTOLOMEU
Nu, astept un coleg. Tu?

AUREL
(ezita)
Am iesit la o tigara. Sa iau niste aer proaspat, cum ar veni (rade). Aveti de lucru in bloc?

VARTOLOMEU
Da. Colegul meu mai are ceva de lucru.

AUREL
Tigara?

VARTOLOMEU
Nu fumez. Dar da-mi.

Aurel ezita dar ii intinde pachetul. Vartolomeu scoate o tigara, se uita la Aurel, si o pune in gura. Asteapta, nu se intampla nimic. Aurel scoate o bricheta si i-o intinde. Vartolomeu nu reactioneaza. Aurel aprinde bricheta si o duce la tigara din gura lui Vartolomeu. Nimic.

AUREL
Trebuie sa tragi.

Vartolomeu trage. Tigara se aprinde.

ZGOMOT DE TIGARA TRASA IN PIEPT. PRELAPSE MUZICA. CAMERA SE APROPIE DE TIGARA, DEVINE DETALIU.

CUT TO:
EXT. STRADA

MUZICA, NO AUDIO. CAMERA PLEACA DE LA DETALIU TIGARII ARZAND

PULL BACK TO REVEAL:

ANA e cea care fumeaza, se indeparteaza de Aurel, care striga dupa ea

CAMERA MERGE CU AUREL, APOI SE INDREAPTA IN SUS

CUT TO:
EXT. ACOPERIS
Vartolomeu se ineaca ingrozitor cu fumul. Are convulsii - si e pe marginea acoperisului. Aurel e ingrijorat de pozitia lui. Vartolomeu isi revine. Scoate tigara din gura si se uita la ea.

VARTOLOMEU
E ingrozitoare. Nu inteleg de ce faceti asta.

AUREL
Eh, e un pretext pentru multe alte lucruri, se fapt.

VARTOLOMEU
Cum ar fi?

AUREL
Sa ramai singur, sa nu mai fii singur, sa faci altceva, sa nu faci altceva, etcetera...

VARTOLOMEU
De ce ai avea nevoie de un pretext?

AUREL
Sincer... nu stiu. Banuiesc ca e mai usor asa.

VARTOLOMEU
Tot nu inteleg.

AUREL
Nici nu e foarte clar.

VARTOLOMEU
Banuiam.

Vartolomeu aproba tacut. Aurel face cativa pasi in spate si se rezeama de peretele casei liftului (in picioare).

CUT TO:
INT. BUCATARIE - SEARA
Ana e la masa in bucatarie, imbracat “de casa”. Fumeaza, bea cafea. Soneria de la usa suna incontinuu, Ana pare ca nu aude nimic. Pe fereastra vedem o panorama similara a orasului, realizam ca Ana sta la un etaj superior.

CAMERA PLEACA DIN BUCATARIE, TRECE “PRIN” PERETELE HOLULUI

INT. HOL BLOC (CONTINUOUS)

Aurel suna la sonerie.

CAMERA CONTINUA MISCAREA, PLECAND “CU SPATELE” PE SCARI.

FADE TO:
EXT. ACOPERIS

Aurel sta jos, rezemat de casa scarii, langa usa de acces.

AUREL
Nu ma asteptam sa mai gasesc pe cineva aici, sincer sa fiu.

VARTOLOMEU
Pai nici n-ar trebui sa stau foarte mult. Dar astept pe cineva, si cand vine pot sa plec.

AUREL
Vreo tipa?

VARTOLOMEU
Oarecum.

Aurel rade amar, dar destul de tare.

AUREL
Foarte misto.

VARTOLOMEU
De ce?

AUREL
Si eu tot din cauza unei tipe am venit.

CUT TO:
INT. HOL BLOC
Aurel scrie un biletel pe perete. Incearca sa-l strecoare pe sub usa, dar nu are loc. Il impatureste si-l fixeaza intre usa si toc.

CUT TO:
EXT. ACOPERIS

VARTOLOMEU
O astepti?

AUREL
(da din cap)
Nah. Am asteptat-o pana acum. Acum nu prea stiu ce sa mai fac.

VARTOLOMEU
(face semn cu capul catre panorama orasului)
Si ce te astepti sa gasesti aici?

AUREL
(misterios, rade)
Usi deschise. Un joc nou. “Restart level, do not save current game”.

VARTOLOMEU
Nu stiu daca poti sa-i spui un joc.

Aurel se aseaza si el pe marginea acoperisului.

AUREL
Corect, n-am nimic de pierdut.

VARTOLOMEU
(catre el insusi)
Asa crezi tu...

CAMERA PLONJEAZA IN JOS DE PE BLOC...

CUT TO:
PRELAPSE SUNET DE AMBULANTA - MONTAJ
Girofar de ambulanta / Fotografia lui Aurel cu banda de doliu / imagine cu o familie indurerata / imagine cu Ana in doliu / imagine cu Ana in bucatarie / imagine cu un flacon de pastile / imagine cu girofar / fotografia Anei cu banda de doliu / imagine cu (alta) familie indurerata

FADE TO:
INT. BUCATARIE
Ana termina de baut cafeaua. Suna soneria de la usa. Ana se repede sa raspunda plina de speranta, dar in loc de Aurel e Vartolomeu in salopeta de tip de la cablu. Biletelul pus de Aurel cade, Vartolomeu il ridica foarte natural si-l mototoleste. Intra impreuna cu Ana in bucatarie. Ana ii ofera cafea, Vartolomeu explica ceva despre o defectiune, face semn de “sus”, arata catre un clipboard pe care il are in mana.

CAMERA IESE PE GEAM PE PANORAMA ORASULUI

FADE TO:
EXT. ACOPERIS (CONTINOUS)
CAMERA SE INTOARCE DE LA PANORAMA, ACUM SUNTEM PE ACOPERIS.

Aurel si Vartolomeu sunt unul langa altul pe marginea blocului.

AUREL
Cred ca ar fi mai bine sa pleci putin.

VARTOLOMEU
De ce?

AUREL
Am ceva de rezolvat.

VARTOLOMEU
Inca un minut. Colegul meu ar trebui sa ajunga imediat.

AUREL
(se uita in jos, hipnotizat)
Ok.

Usa de la casa liftului se deschide si pe ea intra Vartolomeu. Aurel e interzis, se uita unde ar fi trebuit sa fie Vartolomeu langa el, dar acolo nu mai e nimeni. Vartolomeu, de langa usa, face semn cuiva sa urce.

Pe usa iese Ana. Il vede pe Aurel pe marginea bocului, si ramane incremenita, cu o expresie de frica pe fata. Aurel da sa se intoarca dar aluneca si e gata sa cada. E tinut de Vartolomeu, care acum e din nou langa el. Ana se uita langa ea, unde ar fi trebuit sa fie. Ana alearga catre Aurel, care acum e in picioare langa margine. Se imbratiseaza, cu Vartolomeu langa ei.

Aurel se uita in jur dupa Vartolomeu, dar acesta nu mai e nicaieri.

CUT TO:
EXT. ACOPERIS 2

Pe acoperisul de vis-a-vis, Vartolomeu se uita la cei doi de departe.

VARTOLOMEU
(catre el)
Cu placere

Are in mana dosarul de la inceput, il deschide si scrie ceva in el.

FADE TO WHITE
SFARSIT.

Sunchaser Express

O imagine proasta ca realizare - e subexpusa rau. Dar imi place sa cred ca are "atmosfera" - stiu, stiu, e o eticheta utilizata de prea multe ori ca scuza pentru incompetenta sau lipsa de talent, dar cu toate astea (si constientizand ca exemplul de mai sus e poate o imbinare rarisima de ambele) sunt cazuri in care atmosfera conteaza. Bine, aici poate fi vorba, daca stau sa ma gandesc, una din putinele cazuri in care sintagma "geniu neinteles" ( "Cum adica nu vezi?!? Liniile... liniile... si soarele.. acolo... adica nu vezi...? sunt... asta... simetrice... Filistinule!!!") capata inteles. Pentru ca o fraza ca cea de mai sus de fapt exprima o cantitate imensa de emotii viabile, cu o susta. Sunt viabile doar pentru creator - si prin asta imposibil de exprimat prin altceva decat "Cum nu vezi?!?!". Asa ca data viitoare cand cineva, vizibil excitat, va arata o poza gesticuland necontrolat de parca Noe l-ar fi sunat sa-l anunte ca i-a incurcat rezervarea pe arca pentru potopul de poimaine, fiti milosi. Chiar daca pentru voi (si restul lumii) e un patrat cam steril cu foarte mult negru pe margini, spuneti ca "are atmosfera, frate...". O sa ajutati un prieten. Filistinilor!!!


A, si legat de scenaristica, am avut azi o ipoteza noua. Povestea nu conteaza - personajul (da ,"ul", doar unul) asigura legatura cu publicul. Da, da, o sa spuneti ca e la mintea cocosului, dar nu chiar. Spun asta ca sa ma fortez sa o dezvolt intr-un post viitor, aici sau pe Aproape Comic.

Sfarsit si Afara.

Andrei